Blogul lui dheo

PRECÓCE, precoci, -ce, adj. (Despre fiinţe şi însuşiri ale lor) Care se dezvoltă fizic sau psihic înainte de vârsta normală, care este mai matur în comparaţie cu cei de aceeaşi vârstă. ♦ (Despre plante sau fructe) Care ajunge la maturitate foarte devreme, care înfrunzeşte devreme sau se coace repede; timpuriu, văratic. – Din fr. précoce, lat. praecox, -cis.

Sa va spun o povestioara. Vreti? A fost odata o familie compusa din mama, tata, si doi fii. Parintii s-au straduit sa construiasca o familie de vis, incercand sa dea copiilor e educatie buna si din putinul lor sa le asigure cele necesare. Si au reusit, anii trecand frumos si lin peste “casuta fericita”.

Dupa mult timp, pe cand baietii erau deja mari, parintii au primit o veste. Urma sa li se nasca si al treilea copil, acum la batranete…Surprinsi, s-au pregatit sa o ia de la capat si aducandu-si aminte de vremurile de odinioara, au facut tot ce le-a stat in putinta si pentru al treilea “pui”.

In cele din urma, vine si ziua cea mare, era…..tot baiat, insa diferenta de varsta de aproape douazeci de ani de primii doi, ii aduce pe parinti in frecventa ipostaza de a fi intrebati de cine ii vedea cu el, daca le e nepot. Anii trec, creste si el, insa spre deosebire de alti copii, micutul era putin precoce. La varsta cand altii inca se mai joaca cu lopatica in nisip, el deja stia sa citeasca, iar daca se juca ceva, prefera sa pretinda ca e “sef de fabrica” adunand caiete intregi cu state de plata, salarii, dobanzi, credite si imprumuturi. Eventual jocuri logice.

Cand a pasit in clasa intai, el efectua adunari, scaderi, si operatii cu milioane, perfectionand cititul pana acolo incat la sedintele cu parintii invatatoarea ii povestea mamei ca o corecteaza cand greseste atunci cand citeste lectia in clasa. Mereu in fata, in frunte, nici nu realizeaza cum trec primii ani de scoala, ajunge la gimnaziu, si apoi iata-l ajuns la pragul clasei a opta.

Insa marele sau neajuns in toti anii de scoala a fost ca niciodata nu era “in aceeasi minte” cu colegii de clasa, prietenii, de multe ori avand reale carente de socializare din cauza ca gandea diferit, sau poate putin mai matur, mai usor reusind sa se apropie de un profesor de exemplu decat de un coleg.

Mai tarziu, a absolvit scoala generala cu o medie foarte buna, a intrat la liceul la care a dorit, iar acum, ajuns la un nivel intelectual apropiat de cel al colegilor sai, se intreaba: Oare e bine sa fii precoce, mereu cu un pas in fata celorlalti, sau mai bine sa faci ce face toata lumea, confirmand spiritul de turma?

Articole asemănătoare

• Vă plac călătoriile? (4)
• Inspecție, copii! (16)
• I-auzi dom’le! (7)
• E prima zi… (14)
• Dacă se plânge cineva de oralul de azi de la română… (20)